Cancerul ovarian este una dintre bolile oncologice cel mai greu de descoperit în stadii timpurii. Deși genetica și imagistica pelvină au progresat semnificativ, nu există încă o metodă de screening recunoscută ca eficientă de către ghidurile internaționale, nici măcar pentru femeile purtătoare ale unor mutații cu risc crescut precum BRCA1, BRCA2, RAD51C, RAD51D, BRIP1 sau cele asociate sindromului Lynch.
La HER Genes, considerăm că lipsa unui screening perfect nu înseamnă lipsă de soluții. Prevenția se construiește prin informare, vigilență și monitorizare personalizată, adaptată fiecărei femei în funcție de profilul genetic.
De ce nu avem un screening eficient
Cele mai multe forme de cancer ovarian, în special carcinomul seros de grad înalt, nu pornesc dintr-un precursor ușor de recunoscut. Adesea se dezvoltă rapid din celulele trompelor uterine și ajung repede în stadii avansate.
Metodele uzuale — ecografia transvaginală și CA‑125 — pot fi utile, dar au limite. Valorile pot fi crescute în afecțiuni benigne (chisturi ovariene minim complexe, endometrioză, inflamații pelvine) sau pot rămâne normale în tumori maligne mici. Aceste metode sunt părți ale unui proces complex de evaluare, adaptat vârstei, istoricului familial și riscului genetic.
Profilaxie și monitorizare
Pentru purtătoarele BRCA1/BRCA2, intervenția chirurgicală profilactică — histerectomie cu ovarectomie bilaterală — rămâne metoda cu cea mai mare reducere a riscului de cancer tubo‑ovarian (eficiență >95%). Momentul intervenției se stabilește individual de către o echipă multidisciplinară.
Pentru femeile care amână sau aleg să nu facă această intervenție, precum și pentru cele cu mutații cu risc moderat/reduse, monitorizarea imagistică periodică este esențială.
1) Ecografia transvaginală
Metoda de bază pentru evaluarea ovarelor și trompelor. Recomandare: la 6–12 luni, în centre cu experiență în imagistica pelvină. Aparatura performantă și expertiza operatorului permit analiza detaliată a structurilor vasculare intralezionale și a modificărilor subtile.
Ajută la identificarea chisturilor complexe, componentelor solide intrachistice și a modificărilor de vascularizație. Nu este un test universal de screening, dar are o valoare importantă în monitorizarea personalizată, atunci când există un risc genetic cunoscut.
2) Markerii serici – CA‑125 și HE4 + ROMA
CA‑125 poate crește în cancerul ovarian, dar și în situații benigne (menstruație, endometrioză, inflamații). Există și cancere ovariene cu CA‑125 normal — de aceea interpretarea este întotdeauna clinică.
HE4 este mai specific pentru tumorile epiteliale maligne și este mai puțin influențat de afecțiuni benigne. ROMA (Risk of Ovarian Malignancy Algorithm) combină cei doi markeri pentru o estimare statistică a riscului. Nu este screening de rutină, dar poate completa ecografia, mai ales la femeile cu risc crescut fără intervenție profilactică. Monitorizarea valorilor proprii în timp este adesea mai utilă decât raportarea la o limită fixă.
3) Ascultarea propriului corp
Simptome precum balonare, plenitudine abdominală, oboseală, tulburări digestive, urinări frecvente, disconfort pelvin pot părea minore. Dacă persistă > 2–3 săptămâni, e indicată o evaluare medicală, mai ales în context de risc genetic.
4) Consilierea genetică
Actualizarea periodică a riscului genetic permite adaptarea planului de monitorizare. În funcție de mutație, vârstă și istoric familial, medicul genetician și ginecologul stabilesc intervalele optime de investigații și pot decide momentul intervențiilor preventive.
5) IRM-ul pelvin – precizie și claritate
IRM este o metodă neiradiantă cu rezoluție înaltă, utilă pentru caracterizarea leziunilor ovariene și a complexului tubo‑ovarian, diferențierea benign/malign și analiza difuziei (corelată cu densitatea și activitatea celulară). Nu se folosește ca screening de rutină, dar este standardul de referință când ecografia ridică incertitudini sau când riscul genetic impune o monitorizare atentă.
În funcție de context, IRM poate fi efectuat la 6–12 luni, decis împreună cu medicul genetician sau oncolog. Extinderea cu abdomenul poate oferi informații utile despre ficat, vezică, rect, peritoneu.
Din perspectiva radiologului
Radiologul evaluează întregul context, nu doar ovarul. Un aspect ecografic normal nu elimină complet riscul, iar un chist aparent banal poate ascunde modificări ce necesită urmărire.
La paciente cu endometrioză, valorile crescute ale CA‑125 pot să nu însemne malignitate. IRM‑ul pelvin clarifică leziunile endometriozice, inflamațiile asociate și modificările ovariene, permițând diferențierea între procese benigne și suspecte.
La HER Genes susținem colaborarea între radiolog, ginecolog, genetician și pacientă. Screeningul standardizat încă nu există, dar vigilența informată poate face diferența.
Întrebări frecvente
1. Cât de des ar trebui să fac ecografia transvaginală dacă am o mutație BRCA?
De obicei, la 6–12 luni, în funcție de vârstă, istoricul familial și recomandarea medicului.
2. Ce înseamnă o valoare crescută a CA‑125?
Poate indica inflamație, endometrioză sau, mai rar, o leziune malignă. Rezultatul trebuie interpretat în context clinic.
3. IRM‑ul implică durere sau radiații?
Nu. IRM‑ul este o metodă imagistică neiradiantă care utilizează un câmp magnetic și unde radio pentru imagini detaliate, fără durere sau disconfort semnificativ.
4. Pot face IRM în timpul menstruației sau dacă am dispozitiv intrauterin?
Da. Momentul ideal este faza foliculară (ziua 5–12) a ciclului menstrual.
5. Dacă am o mutație, voi face sigur cancer?
Nu. Înseamnă un risc mai mare, care poate fi redus prin monitorizare regulată și decizii medicale corecte.
Screeningul perfect nu există. Dar atenția constantă și colaborarea cu medicul pot face diferența. Învățarea propriului risc și monitorizarea personalizată salvează timp, echilibru și, uneori, vieți.

















Let’s Get Social
Pe rețelele sociale suntem aproape de tine cu sfaturi utile, informații validate și povești care inspiră.
Urmărește-ne pe: @hergenes_by_drmagdaduma